Al doilea val COVID-19 și agravarea sănătății mintale a populației
SĂNĂTATEA MINTALĂ- UN AISBERG DEVASTATOR LA NIVEL GLOBAL
Un sondaj din iunie 2020 al CDC pe 5412 adulți din SUA a constatat că 40,9% dintre respondenți au raportat „cel puțin o afecțiune mentală sau comportamentală adversă”, inclusiv depresie, anxietate, stres posttraumatic și abuz de substanțe, cu rate care au fost de 3 până la 4 ori mai mari decât cu un an mai devreme. În mod remarcabil, 10,7% dintre respondenți au raportat considerarea serioasă a sinuciderii în ultimele 30 de zile.
Această creștere iminentă a problemelor de sănătate mintală, observată mai ales în cursul celui de-al doilea val, va aduce provocări suplimentare pentru indivizi, familii și comunități, inclusiv depresii, anxietate, suicid și supradozaj de droguri. O preocupare centrală este transformarea durerii normale și a suferinței în durere prelungită și tulburare depresivă majoră și simptome ale tulburării de stres posttraumatic.
Durerea prelungită afectează aproximativ 10% dintre indivizii îndoliați, dar aceasta este probabil o subestimare a durerii legate de decesele cauzate de COVID-19. Astfel, efectul deceselor COVID-19 asupra sănătății mintale va fi profund. Mai mult, stresul și perturbările sociale cauzate de pandemie au sporit depresia și anxietatea la nivel global și afectează negativ mulți indivizi cu tulburări psihiatrice preexistente și tulburări de consum de substanțe.
UNUL DIN CINCI PACIENȚI CU COVID 19- DIAGNOSTICAT CU O AFECTIUNE MINTALA IN DECURS DE 90 DE ZILE DE LA DEBUTUL BOLII
O îngrijorare aparte a fost produsă de efectele mintale ale infecției cu COVID-19. Mai multe sondaje au sugerat că pacienții cu COVID-19 prezintă simptome de anxietate (inclusiv tulburare de stres posttraumatic), depresie și insomnie. O metaanaliză anterioară a datelor din studii care au estimat incidența tulburărilor psihiatrice după sindromul respirator acut sever (SARS) și focarele de MERS (sindrom respirator din Orientul Mijlociu) a sugerat că infecțiile cu coronavirus pot duce la delir, anxietate, depresie, simptome maniacale, memorie slabă și insomnie.
Un studiu recent al cercetătorilor de la Oxford, publicat in Lancet Psichiatry a analizat date din TriNetX Analytics Network, o rețea globală federalizată care captează date anonimizate din dosarele medicale electronice din 54 de organizații de asistență medicală din SUA, însumând 69,8 milioane de pacienți, din care 62.000 cu diagnosticati cu COVID 19. Ei au constatat că rata tuturor diagnosticelor de tulburări psihiatrice (inclusiv recidivele) a fost mai mare după diagnosticul COVID-19 decât după evenimentele de sănătate de control. Probabilitatea estimată de diagnostic cu orice boală psihiatrică în 14 până la 90 de zile după diagnosticarea COVID-19 a fost de 18,1%. Cel mai frecvent diagnostic psihiatric după diagnosticul COVID-19 a fost tulburarea de anxietate (12,8%, 95% CI 12·4-13·3), urmată de tulburări de dispoziție (9,9%, 9 · 5-10·3).
O întrebare separată este dacă tulburarea psihiatrică preexistentă afectează susceptibilitatea la infecția cu SARS-CoV-2, așa cum s-a raportat pentru alte infecții, inclusiv pneumonie. Studiul a constatat că persoanele cu o boală mintală preexistentă au fost cu 65% mai predispuse la diagnosticarea COVID-19 decât cele fără. Șansele de a fi diagnosticați cu COVID-19 au fost mai mari la pacienții cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, tulburare bipolară, depresie și schizofrenie.
POLITICI PUBLICE PENTRU EVITAREA DEGRADĂRII SĂNĂTĂȚII MINTALE A POPULAȚIEI
Un al doilea val de devastare este iminent, amploarea sa probabil va copleși sistemul de sănătate mintală deja deteriorat, ducând la probleme de acces, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile. Soluția va necesita finanțare sporită pentru sănătatea mintală; screening pe scară largă pentru a identifica persoanele cu cel mai mare risc, inclusiv riscul de sinucidere, evaluarea riscului pentru sănătatea mintală și tratamentul pentru cei cu cel mai mare risc de durere prelungită și stres posttraumatic. Disponibilitatea medicilor de asistență medicală primară și a profesioniștilor în sănătate mintală instruiți pentru tratarea celor cu durere prelungită, depresie, stres traumatic și abuz de substanțe este de asemenea, importantă.
Una din soluțiile de screening dar și de eficientizare a tratamentelor psihiatrice o constituie evaluarea fondului genetic care indică susceptibilitatea la anumite afecțiuni psihice sau orientează către cele mai indicate tratamente personalizate.
GENETICA -SPRIJIN PENTRU DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL PERSONALIZAT AL PACIENȚILOR
Un exemplu este Genomind Professional PGx care oferă medicilor informații importante despre profilul genetic al pacientului, analizând 24 de gene implicate in răspunsul pacientului la 130 de medicamente folosite în depresie, anxietate, tulburare bipolară, schizofrenie, autism, ADHD, PTSD, TOC, dependența și abuzul de substanțe, durere cronică. Testul, sigur si nedureros, oferă în termen de 10-15 zile lucrătoare un raport complet al medicamentelor potențial eficace, ineficiente si dăunătoare în tratarea afecțiunilor menționate anterior.
Una dintre marile provocări ale medicilor psihiatri în managementul bolnavilor este identificarea medicației potrivite, in doza potrivita. Doar 50% dintre pacienți răspund la medicamentele de prima linie. Acest lucru nu numai ca agravează evoluția bolii, dar crește si costul tratamentului pentru pacient.
Testul Genomind include gene care codifică transportorul serotoninei, canalul de calciu, canalul de sodiu, receptorul serotoninei 2C, receptorul melanocortinei 4, receptorul dopaminei 2, catecol-O-metiltransferază, receptorul adrenergic alfa-2A, MTHFR, factor neurotrofic derivat din creier, opioidul μ receptorul și receptorul glutamat, precum și o serie de citocromi hepatici. Spre exemplificare, anumite alele ale genei transportoare de serotonină identifică persoanele cu rate mai scăzute de răspuns și remisie și mai multe efecte adverse atunci când sunt tratate pentru depresie cu SSRI sau anumite alele de 5HT2C și MC4R implică un risc semnificativ mai mare de creștere în greutate dacă pacientul este tratat cu un medicament antipsihotic atipic.
Testul Genomind este o metodă considerată revoluționară, în ajutorul medicului psihiatru, care stabilește eficient planul de tratament personalizat în funcție de bagajul genetic al pacientului, indicând acele medicamente care răspund cel mai bine, în dozele potrivite. De asemenea, deoarece testul analizează modul în care organismul răspunde la tratament, medicul va ști ce medicamente sunt de evitat deoarece fie sunt ineficiente sau pot determina efecte adverse majore.
Bibliografie
https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(20)30462-4/fulltext#articleInformation
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2706179
https://www.businesswire.com/news/home/20200624005120/en/
https://www.reginamaria.ro/laboratoarele-genetic-center
https://www.psychiatrictimes.com/view/weighing-benefits-genetic-information-clinical-psychiatry