După cum bine știm cancerul de sân este cea mai frecventă formă de neoplazie la sexul feminin, 1 din 9 femei fiind diagnosticată cu această neoplazie la un moment dat pe tot parcursul vieții fiind întrecută ca mortalitate de cauză oncologică doar de cancerul pulmonar. 

Marea majoritate a formelor de cancer mamar (80%) sunt sporadice fiind diagnosticate la femei fără istoric familial, consecință a interacțiunii dintre profilul biologic individual și factorii de risc ambientali (hiperestrogenismul, expunerea la radiații, consumul îndelungat de contraceptive orale, alimentația bogată în zaharuri și lipide, consumul de alcool și tutun, etc).

Aproximativ 10-15% dintre cazuri apar în contextul unei predispoziţii ereditare (mutații germinale la nivelul unor gene implicate în carcinogeneza mamară), restul de 5-10% făcând parte din grupul cancerelor familiale fiind consecința interacțiunii unor factori comuni de mediu, stil de viaţă, susceptibilitate genetică sau pur și simplu întamplător. Cercetarea fundamentală din oncologie a relevat importanța factorilor genetici implicaţi în boala neoplazică a sânului, subliniând abordarea corectă a acestei patologii, atât în ceea ce privește profilaxia cât și terapia personalizată. Datorită faptului că neoplazia de sân ereditară are implicații atât asupra persoanei diagnosticae cât și asupra membrilor familiei, vom discuta cateva aspecte importante legate de acest subiect. Managementul corect al cancerului mamar ereditar este realizat de o echipă multidisciplinară (oncolog, genetician, chirurg, radioterapeut, psiholog).

Când putem suspiciona un cancer mamar ca fiind ereditar?

Există mai multe argumente care includ cancerul de sân în grupul neoplaziilor ereditare: istoricul familial pozitiv pentru acest tip de cancer sau pentru alte tipuri de cancer (cel puțin o rudă de gradul I diagnosticată cu neoplasm mamar sau ovarian, 2 sau mai multe rude diagnosticate cu cancer mamar, diagnosticul cancerului de sân înaintea vârstei de 45 ani sau a cancerului ovarian înainte de 55 ani, rezultat al examenului histopatologic de tip  ̎triplu negativ ̎, cancer mamar bilateral, asocierea neoplasmului de sân cu o altă formă de cancer în special ovarian și prezența cancerului mamar la bărbat. Ulterior, geneticianul va stabili ce tip testare moleculară este reomandată pentru identificarea defectului (mutației) implicate în etiologia neoplaziei.

În ce constă testrea genetică în cancerul de sân ereditar?

Testarea genetică care confirmă prezența unui cancer de sân ereditar necesită analiza moleculară a genelor implicate în patogenia acestei afecțiuni și constă în izolarea ADN-ului pacientului din salivă sau sânge venos, cu analiza amănunțită a genelor mai sus menționate, urmate de analiza datelor rezultate și consiliere genetică de specialitate. Protocoalele curente recomandă inițial testarea genelor BRCA1 și BRCA2, cel mai frecvent implicate în cancerul de sân și ovar ereditar (secvențare de ultimă generație -NGS și analiza de duplicație/deleție MLPA).  Dacă testarea este negativă se poate opta pentru testarea de tip multigene-panel pentru cancerul de sân ereditar (evaluarea concomitentă a mai multor gene associate cu neoplazia de sân ereditară: BRCA1/2, PALB2, CHEK2, TP53, etc). Dezavantajele acestui tip de investigație sunt reprezentate de costurile ridicate și dificultatea interpretării datelor rezultate.

Ce recomandări există în cazul persoanelor la care a fost identificată o mutație patogenă într-una din genele asociate cu cancerul de sân ereditar?

Identificarea unei mutații patogene la nivelul unei gene de predispoziție confirmă diagnosticul de cancer mamar ereditar și impune o serie de măsuri speciale. De exemplu identificarea unei mutații patogene BRCA1 asociază un risc de aprox. 45-80% pentru cancer mamar și 35-45% pentru cancer ovarian, astfel că se impune o profilaxie oncologică specifică (conform ghidurilor medicale) pentru persoana purtătoare (ecografie/mamografie/RMN mamară și ecografie endovaginală la fiecare 6 respectiv 12 luni) din momentul identificării mutației. Riscul apariției neoplaziei crește odată cu înaintarea în vârstă, astfel că după vârsta de 45 ani se poate recomanda chirurgia profilactică (mastectomie mamară bilaterală cu reconstrucție mamară, ovarectomie sau histerectomie). Opțiunile profilactice și terapeutice pentru purtătorii mutațiilor patogene BRCA sunt expuse de către echipa multidisciplinară și după analiza variabilelor individuale (pacientă diagnosticată/purtătoare de mutație patogenă, vârstă, status fertil, stadiu clinic, opțiuni terapeutice) se alege împreună cu pacienta varianta optimă pentru fiecare caz în parte.

Este cancerul de sân ereditar o patologie specific feminină?

Unul din ̎ miturile ̎ legate de cancerul de san ereditar este că acesta apare doar la femei. Riscul de transmitere a mutației de la o generație la alta, este de 50%, indiferent de sexul celor afectați, de exemplu,  dacă fiica/fiul unei femei cu mutație patogenă BRCA moștenesc defectul  genetic, acesta se poate transmite mai departe atât fetelor cât si băietilor . De asemenea bărbații BRCA pozitivi au un risc de 10% de a dezvolta cancer mamar și aproximativ 20% pentru cancer de prostată.

Care sunt avantajele testării genetice în cancerul de sân cu componentă ereditară?

Identificarea unor mutații patogene, permite implementarea unui protocol profilactic care permite scăderea riscului apariției neoplaziei la persoanele purtătoare asimptomatice și stabilirea unui tratament adecvat la pacientele diagnsoticate cu neoplasm mamar, purtătoare de mutație. Consilierea genetică a pacienților dar și a membrilor familiei posibil purtători ai tarei genetice este extrem de importantă, fiind recomandată ori de câte ori este necesară.