Screening-ul genetic pentru detectarea timpurie a unui anumit risc si prevenirea acestor boli nu este inca raspandit la scara larga. Ghidurile American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG) recomanda raportarea variantelor patogene sau posibil patogene care ofera un risc pacientului pentru anumite boli monogenice actionabile.

              Bolile genetice pentru care se face screening in populatia din SUA trebuie sa indeplineasca mai multe criterii propuse de CDC si ACMG.

            Acestea trebuie sa fie boli care afecteza un numar mare de pacienti, au o componenta genetica cu penetranta mare in populatie, pot fi identificate inainte ca o anumita persoana se le dezvolte si au un potential de a beneficia de un plan de management pentru preventie. Un exemplu de astfel de boli sunt cancerul ereditar de san si ovar, sindromul Lynch sau hipercolesterolemia familiala.

              Intr-un studiu efectuat pe 220.000 de participanti, impartiti in doua cohorte cu demografie diferita au fost identificate inca patru gene candidat care ar putea fi incluse pe lista genelor raportate ca si descoperiri incidentale.

Acestea sunt: GDK – risc crescut pentru diabet zaharat, HBB – thalasemie minora si intermediara, PKD1- boala polichistica renala si MIP- cataracta.

              Valoarea predictiva pozitiva pentru aceste gene este peste cutoff-ul de 0.3 (cel putin 30% din cei care sunt purtatori ai unei astfel de variante au dezvoltat boala).

              Indivizii purtatori ai unor variante in gena GCK pot avea usoara  hiperglicemie si nu dezvolta complicatiile tipice DZ2. Pentru acesti pacieti se poate stabili un plan de tratament realistic pentru nivelul de glucoza care nu va ajunge la limitele normale indiferent de modificarile stilului de viata. De asemenea nici tratamentul cu insulina nu are efecte si astfel se pot evita reactiile adverse ale acestor tratamente.

              Boala polichistica autosomal dominanta (ADPKD) cauzata de variante patogene sau posibil patogene in gena PKD1 sau PKD2 este cea mai frecventa boala renala mostenita si a 4-a cauza de boala cronica renala. De obicei este diagnosticata in stadii tardive. Desi nu exista tratament, detectia timpurie poate ajuta la tratamentul comorbiditatilor: hipertensiune, complicatii cardiovasculare, iar progresia bolii renale poate fi incetinita prin tratament adecvat.

              Indivizii cu beta thalasemie minora sunt adesea diagnosticati gresit cu anemie prin deficienta de fier. Detectarea precoce a heterozigoților HBB LoF este utila pentru planificarea reproductiva si pentru a adapta tratamentul atunci cand se ia in considerare cauza anemiei pacientului. Doar aproximativ 29% dintre cazurile de talasemie cu variante HBB LoF au fost diagnosticate la copii, ceea ce indica faptul ca screeningul genetic  pentru aceasta afectiune poate fi justificat.

              Studii anterioare au clasificat variantele in gena MIP implicate in cazuri rare familiale de cataracta congenitala. Studiul actual a gasit dovezi pentru in rol mai general al genei MIP. Media varstei la diagnosticul cu cataracta din aceste studiu este de 61 de ani. Daca pacientii ar avea acces la un rezultat genetic mai devreme ar fi o oportunitate pentru screeningul cataractei si limitarea expunerii la radiatiile UV. Astfel pacientii pot beneficia de exemen oftalmologic din timp precum si de operatii de cataracta. O intelegere mai profunda a aceste asocieri genetice ar avea potentialul de a dezvolta un tratament farmacologic care ar putea incetini sau inversa progresia cataractei. 

Bibliografie : Schiabor Barrett, K.M., Bolze, A., Ni, Y. et al. Positive predictive value highlights four novel candidates for actionable genetic screening from analysis of 220,000 clinicogenomic records. Genet Med 23, 2300–2308 (2021). https://doi.org/10.1038/s41436-021-01293-9