Dieta occidentala blamata pentru explozia bolilor autoimune
Francis Crick Institute London
Ultimii 40 de ani au marcat o crestere spectaculoasa a numarului de cazuri de boli autoimune. In zone precum Asia de Est sau Orientul Mijlociu, bolile inflamatorii intestinale ( boala Crohn si colita ulcerativa) au explodat, desi, inainte, cu greu se putea depista un caz. Pe plan international, cazurile de boli autoimune cresc cu rate intre 3% si 9% pe an si tot mai multe persoane prezinta un cumul de afectiuni autoimune care evolueaza concomitent.
In afectiunile autoimune sistemul imun ataca celulele proprii ale organismului, considerandu-le straine, similare unor agenti patogeni. Majoritatea oamenilor de stiinta iau in calcul factorii de mediu, dar, mai ales, alimentatia procesata, pentru aceasta crestere. In mod colectiv, exista peste 100 de boli autoimune care reprezinta o provocare clinica serioasa, majoritatea fiind boli cronice fara tratamente existente. Desi medicamentele imunosupresoare, inclusiv steroizii in doze mari, au imbunatatit rezultatele clinice, ele pot duce la multiple efecte secundare si leziuni ale organelor in timp. In ciuda disponibilitatii crescande a anticorpilor monoclonali care vizeaza tipurile si produsele de celule imune, este dificil de prezis care pacienti vor raspunde la care biologic. Prin urmare, este importanta intelegerea cauzelor si modului de producere a bolii.
Lupusul eritematos sistemic (LES) este boala autoimuna sistemica umana prototipica. LES poate afecta orice organ sau tesut din organism, 90% din cazuri sunt femei si se prezinta de obicei in anii fertili. Manifestarile severe, care ameninta organele includ boli renale, neuropsihiatrice si hematologice. Un motiv pentru dificultatea de a stabili eficacitatea noilor terapii este heterogenitatea clinica si fenotipica a bolii, sugerand ca este posibil sa existe diferite cai patogene.
„Numarul de cazuri de boli autoimune a inceput sa creasca in urma cu aproximativ 40 de ani in vest. Cu toate acestea, acum vedem ca unele apar in tari care nu au avut niciodata astfel de boli inainte”, mentioneaza James Lee, de la Institutul Francis Crick din Londra.
James Lee si Carola Vinuesa , au infiintat grupuri de cercetare separate pentru a ajuta la identificarea cauzelor exacte ale bolilor autoimune. Numai in Marea Britanie, cel putin 4 milioane de oameni au dezvoltat astfel de afectiuni, uneori multiple.
Dieta occidentala de tip fast food schimba microbiomul, declansand afectiuni autoimune
Prof dr. Carola Vinuesa, care anterior a lucrat la Universitatea Nationala din Australia, invoca tipul occidental de alimentatie, inclusiv consumul de fast food ca un factor de risc.
„ Dietele fast-food sunt lipsite de anumite ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile sugereaza ca aceasta modificare afecteaza microbiomul unei persoane – colectia de microorganisme pe care o avem in intestin si care joaca un rol cheie in controlul diferitelor functii ale corpului”, a spus Vinuesa. Vinuesa crede ca dietele de tip occidental duc la modificarea microbiomului care ar induce bolile autoimune, intr-un final.
„Aceste schimbari in microbiomul nostru declanseaza apoi boli autoimune, dintre care au fost descoperite peste 100 de tipuri.”
Ambii oameni de stiinta au subliniat ca sensibilitatile individuale conteaza in contractarea unor astfel de boli, care includ printre altele, diabetul zaharat de tip 1, boala celiaca, poliartrita reumatoida, scleroza multipla sau lupusul.
„Daca nu ai o anumita susceptibilitate genetica, nu vei avea neaparat o boala autoimuna, indiferent de cate Big Mac mananci”, a spus Vinuesa.
„Nu putem opri raspandirea globala a francizelor fast-food. Deci, in schimb, incercam sa intelegem mecanismele genetice fundamentale care stau la baza bolilor autoimune si ii fac pe unii oameni susceptibili, iar pe altii nu.”
Mai multe versiuni genetice diferite ale Lupusului Eritematos Diseminat
Cercetatorii incearca sa identifice modele genetice comune in randul celor care sufera de o boala autoimuna, bazandu-se pe tehnicile actuale de secventiere a ADN.
„Cand am inceput sa fac cercetari, stiam aproximativ o jumatate de duzina de variante de ADN care erau implicate in declansarea bolii inflamatorii intestinale. Acum stim despre peste 250.”
„Daca te uiti la unele boli autoimune – de exemplu, lupusul – a devenit clar recent ca exista multe versiuni diferite ale acestuia, care pot fi cauzate de diferite cai genetice”, a spus Vinuesa. „Si asta are o consecinta atunci cand incerci sa gasesti tratamentul potrivit.”
„Avem o multime de terapii noi potential utile care sunt dezvoltate tot timpul, dar nu stim caror pacienti sa le administram, pentru ca acum realizam ca nu stim exact ce versiune a bolii au. Si acesta este acum un obiectiv cheie pentru cercetarea autoimuna. Trebuie sa invatam cum sa grupam si sa stratificam pacientii, astfel incat sa le putem oferi terapia potrivita.”
„In prezent, nu exista remedii pentru bolile autoimune, care de obicei se dezvolta la tineri – in timp ce acestia incearca sa-si termine studiile, sa obtina primul loc de munca si sa aiba familii”, a spus Lee care incearca alaturi de echipa sa si a Carolei Vinuesa sa descifreze cheia escaladarii si abordarii acestor boli.